Skip to content
31 August 2012 / alcion7

Ne-am pierdut unii de alții în lumea asta mare și rece.

Nu v-ați simțit niciodată legați de mâini și de picioare, privind cum cineva drag se tot îndepărtează- de voi, de valori,de ceea ce a fost odată? N-ați simțit niciodată că orice ați spune, el nu ascultă; orice ați face, pe el nu-l atinge? Nu ați avut momente când ați vrut să spuneți cât de tare puteți că îl iubiți, că îi vreți binele și că vreți să-l ajutați? Eu doar în șoaptă pot face asta.

Cum îi pot spune că greșește, fără să simtă că îi scot ochii cu asta? Cum pot să-i vorbesc de bine, fără să-l… enervez? Cum pot să-i vorbesc de Dumnezeu… când știu bine că nu m-ar asculta sau poate chiar…

Dacă ar fi vorba de un prieten, mi-ar fi mult mai ușor. Dar el îmi e frate… nu ar accepta să fie corectat de sora mai mică și ar lua în râs tot ce am de zis. Simt că, dintre toți oamenii de pe acest pământ, eu aș fi ultima pe care el ar asculta-o… Dar mi-e frică să nu se afunde pe drumuri greșite.

Tot ce pot face e să aștept ca inima să i se deschidă… și să mă rog pentru el.

Închei. Am obosit și simt că ne-am pierdut unii de alții în lumea asta mare și rece. 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: