Skip to content
28 August 2012 / alcion7

21.Să te-ntorci înapoi nu ai unde . Înainte să mergi ţi-a rămas ….

 

Eu sunt întâia dimineață pe care au privit-o ochii tăi deschiși în leagăn. Îți mai aduci aminte de mine? Eram cu zorii și cu rândunelele deasupra leagănului tău. Așa am rămas.

Știi să asculți? Auzi vântul la fereastră? Auzi păsările care pleacă şi se întorc, ducând şi aducând primăvara? Ştii ce-i nostalgia? tPrivești uneori pe fereastră fără să vezi nimic? Sunt pe acolo și într-acele, fără ființă, o apropiere şi o îndepărtare în preajma ta. Gândește-te la mine ca la o stea desprinsă din tine  si dusă în întunericul fără fund.

( Ionel Teodoreanu )

Timpul a trecut. Am stat uneori în loc și lumea a trecut pe lângă mine. Inclusiv tu. Apoi am plecat mai departe. Uneori o luam pe un drum înainte ce merge înapoi, alteori mă opream și așteptam să văd cine mă ajunge din urmă. Au fost zile în care trăiam cu ochii acoperiți , au fost zile în care vedeam prea multe , simțeam prea tare …
Cu ochii acoperiţi pǎşesc în viaţǎ uneori .
Merg încet , încercând
sǎ înţeleg lumea prin întuneric …
Ei ,însǎ, îmi zic mereu
cǎ-i înţelept sǎ uiţi …
si au uitat cǎ toţi suntem pete …
Culoare , nu fugi din noi !

întunericul din ochi e un zid
al unei camere pustii
în care pǎianjeni se zbat
prinşi în propriile pânze .
Orbi , în cǎutarea luminii suntem ,
în gol ne-am sǎturat sǎ privim .
Caligrafie , cred cǎ ieri mi-ai lipsit . . .

Când prin lume trec cu ochii acoperiţi
mǎ lovesc de un abis de nepǎtruns.
Vocile sunt atunci de nepriceput
ori poate întunericul e-o dulce amnezie,
o cruntǎ nepǎsare ce vine de niciunde.
Tu , suflet slab, nu ştiai cǎ
 adevǎrul are mii şi mii de dimensiuni ? ( 29 aprilie 2011 ) .

Dacă n-ai amintiri… caută-mă .

Fericirea era în urmă,ca întotdeauna. Te strigă și n-o auzi. Te cheamă și n-o vezi. Treci pe lângă ea și n-o cunoști.

( Ionel Teodoreanu )

Suflet drag , iubeşte! Iubeşte din toată inima ta! Iubeşte-i pe toţi:oameni,flori,copaci…păsări. Iubeşte-i şi uită de tine. Iubeşte-i… chiar dacă ei nu te iubesc pe tine. Iubeşte şi iartă-i pe toţi, iartă-te pe tine… iartă-mă pe mine.

…Să aştepţi oricât… Să aştepţi orice… Să nu-ţi aminteşti, în schimb orice. Nu sunt bune decât amintirile care te ajută să trăieşti în prezent… Să nu numeri zilele… Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa… Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim… ( Octavian Paler )

Sper că acum ţi-e mai bine. Sper să iubeşti şi să fii iubit. Mă rog să-ţi fie bine şi să găseşti în tine puterea de a merge mai departe, orice s-ar întâmpla.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: